PASTORALĂ LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI 2007

† NICOLAE

din mila lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi

Iubitului cler şi dreptmăritorilor creştini,
pace şi bucurie de la Hristos Domnul,
iar de la noi arhierească binecuvântare.

 

„Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor.” (Matei 1, 20-21).

 

Prea Cucernici Părinţi,

Iubiţi Credincioşi,

 

            Descoperirea îngerului Domnului către dreptul Iosif ne este prilej de minunare şi de bucurie reînnoită în fiecare an căci ea binevesteşte mântuirea noastră adusă de Fiul lui Dumnezeu întrupat. Sf. Evanghelist Matei consemnează apoi că această vestire împlinea profeţia lui Isaia: Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui Emanuel, care se tâlcuieşte; Cu noi este Dumnezeu. (Matei 1, 23). Bucuria izvorăşte din această vestire că Dumnezeu este cu noi.

            Dar ca să pătrundem sensul vestirii, trebuie să ne întoarcem la momentul în care Fecioara Maria primeşte pe solul ceresc, pe Arhanghelul Gavriil cu o salutare cu totul de neînţeles: Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. (Luca 1, 28). Maria se afla în rugăciune, aşa cum o deprinsese la templu, dar se minunează totuşi de această vestire. Despre ce stare de har putea fi vorba? Arhanghelul îi tâlcuieşte planul lui Dumnezeu cu această fecioară curată: Ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte Fiu. Chiar pentru o faptură umană ce şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu, această veste este de neînţeles. Şi îngerul completează vestirea: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. (Luca 1, 35). Crescută în învăţătura Sf. Scripturi, Fecioara Maria cunoştea înţelesul pogorârii Duhului Sfânt: acela al coborârii darului lui Dumnezeu peste o persoană, al transformării acelei persoane într-o făptură aleasă, chemată la o anumită slujire. Dar Maria cunoştea şi sensul umbririi Celui Preaînalt. În vremea lui Moise, un nor se oprea deasupra cortului mărturiei şi îl acoperea (Numerii 9, 16). Puterea lui Dumnezeu ocrotea cortul şi întreg poporul lui Israel care primea semn prin această acoperire unde să poposească. Mai apoi, pe muntele Taborului, un nor luminos i-a umbrit pe cei trei Apostoli şi glasul Tatălui din ceruri le-a descoperit că Acesta este Fiul meu iubit în care am binevoit; pe Aceasta ascultaţi-L (Matei 17, 5). Întru lumina Schimbării la Faţă a Domnului au primit şi ei puterea înţelegerii tainei Întrupării Fiului lui Dumnezeu. Prin umbrirea lui Dumnezeu, prin pogorârea Duhului Sfânt, se va împlini mântuirea omului prin darul lui Dumnezeu şi prin răspunsul Fecioarei Iată roaba Domnului, fie mie după Cuvântul Tău. (Luca 1, 38).

            Evenimentul Bunei Vestiri lămureşte taina sărbătorii de astăzi, a Naşterii Domnului. Căci la acea vestire Fecioara s-a învrednicit de darul lui Dumnezeu, către ea, dar şi către întreaga omenire. Maria a fost aleasă, chemată şi apoi dăruită de Dumnezeu. A fost aleasă înainte de naşterea ei prin rânduiala lui Dumnezeu care nu a îngăduit sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana să aibă copii decât la vremea potrivită. A fost apoi chemată de Dumnezeu prin închinarea ei slujirii la templu, iar mai apoi prin însăşi Buna Vestire. Şi a fost dăruită de Dumnezeu după cuvântul ei de acceptare a chemării. Şi această succesiune a alegerii şi dăruirii în petrecerea Sf. Fecioare descoperă şi alegerea şi dăruirea fiecăruia dintre noi.

            Dumnezeu ne-a dăruit mai întâi viaţa. Ne-a chemat apoi să devenim creatori ca şi Dumnezeu şi să dăruim viaţa în împreună-lucrare cu Dumnezeu. Când omul s-a îndepărtat de Creator şi a căzut, Dumnezeu nu l-a lăsat în rătăcire ci i-a dăruit profeţi, care, umbriţi de Duhul Sfânt, au vestit oamenilor voia lui Dumnezeu şi mai apoi mântuirea ca dar al lui Dumnezeu prin Întruparea Cuvântului. Dumnezeu l-a dăruit omului pe însuşi Fiul Său, ca lumea viaţă să aibă şi încă viaţă din belşug. (Ioan 10, 10). Cel ce dintru început a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie (Facere 2, 7), l-a renăscut pe om la viaţa adevărată prin darul Fiului Său.

Naşterea lui Hristos este sărbătoarea vieţii ca dar al lui Dumnezeu. Hristos este Darul în care îl vedem pe Tatăl-Dăruitor prin umbrirea Duhului Sfânt. Darul nostru de Crăciun către cei dragi nu poate fi altul decât Hristos. Şi fără Hristos nici un alt dar nu îşi are sens. Dar cum îl dăruim pe Hristos? După exemplul Sf. Fecioare, primind descoperirea lui Dumnezeu pentru viaţa noastră, primindu-l pe Hristos ca dar pentru ca apoi să-l oferim celorlalţi. Hristos ca dar se oferă în Biserică prin cuvânt şi prin taină. Cuvântul este cel al Evangheliei în care Hristos Însuşi se vesteşte pe Sine şi se lasă vestit de Evanghelişti. Iar taina este oferirea Trupului şi Sângelui lui Hristos Cel vestit mai înainte la Evanghelie. Primindu-l pe Hristos la Sf. Liturghie primim şi viaţa Lui care ne înnoieşte viaţa noastră. Şi darul pe care l-am primit se cuvine să-l oferim. Celor din familia noastră, fraţi, copii, nepoţi. Celor din viaţa noastră, rude, vecini, prieteni. Celor străini cărora le putem deveni aproapele ca în parabola Samarineanului milostiv. Orice alt dar pe care îl oferim de Crăciun primeşte sens şi este însoţit de bucurie dacă este în legătură cu Darul de la Dumnezeu, Hristos-Domnul.

La acest praznic slăvit vă îndemn să luăm aminte la semnificaţia darului de Crăciun în viaţa noastră, pentru noi, familiile şi parohiile noastre. Să pătrudem sensul darului lui Dumnezeu către noi, dar pe care se cuvine să-l oferim celor din jur. Şi împreună să mulţumim lui Dumnezeu pentru darurile lui de sănătate, pace, bunăsporire în fiecare familie creştină.

Vă îmbrăţişez frăţeşte în Hristos Domnul şi vă urez să petreceţi sfintele sărbători ale Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei cu darul şi pacea de la Dumnezeu.

 

La Mulţi Ani!

 

Al vostru frate întru rugăciune către Dumnezeu,

† NICOLAE

Chicago,

Praznicul Naşterii Domnului, 2007